• slide
  • slide

giurescu.jpgDinu C. Giurescu (15 februarie 1927 – 24 aprilie 2018)

 

Cu profund regret anunțăm că academicianul Dinu C. Giurescu, reputat profesor și intelectual de înaltă ținută, s-a stins din viață la vârsta de 91 de ani.  

Descendent al unei familii de istorici, Dinu C. Giurescu a fost fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu, toți trei ocupând de-a lungul timpului poziția de profesor al Universității din București. Prin urmare, existența lor se împletește de-a lungul unui secol cu cea a instituției pe care au slujit-o.

Formarea intelectuală a lui Dinu C. Giurescu s-a realizat la Colegiul „Sf. Sava“ și Facultatea de Istorie din București, devenind licențiat în 1950 și doctor în anul 1968 al acestei instituții.

Activitatea profesională a debutat la Muzeul de Artă din București unde a fost muzeograf în perioada 1956-1964 la Secția de artă medievală și a continuat la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe ca cercetător al istoriei diplomației (1964-1968).

Cariera didactică, pentru care Dinu C. Giurescu a dovedit reale calități confirmate de generațiile de cursanți pe care le-a păstorit, și-a început-o în 1968 la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din București, ca profesor titular al cursului de istoria civilizației europene (1968-1987). La Facultatea de Istorie, Universitatea București, a fost profesor la Catedra de Istoria Românilor între 1990-1997, dar și conducător de doctorat și profesor consultant până în anul 2010. În anul universitar 2013/2014 profesorul Dinu C. Giurescu s-a reîntors la catedră, susținând în cadrul masterului de Istorie și politică militară, cursul „România în al Doilea Război Mondial”.

Colaborarea sa cu alte centre universitare s-a realizat între 1988-1990 în calitate de visiting profesor la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A&M University, Statele Unite ale Americii.

Din 1990 s-a numărat printre membrii corespondenți ai Academiei Române, iar din 2001, între membrii titulari, fiind ales în 2014 în funcția de vicepreședinte al acesteia. Deopotrivă, a fost președinte al Comisiei mixte de istorie româno-bulgare din cadrul Academiei Române.

Pentru activitatea meritorie, Președinția României l-a decorat în anul 2000 cu Ordinul Național în grad de Cavaler.

Specialist în istoria medievală, Dinu C. Giurescu și-a orientat cercetarea și asupra istoriei contemporane a României, a cărei profundă înțelegere i-a fost asigurată de participarea directă la evenimentele epocii.

Rodul analizelor și eforturilor sale a îmbrăcat forme diverse: articole, lucrări, volume de documente, între care menționăm: Anafornițe brâncovenești (1959), Maîtres orfèvres de Kiprovac en Valachie au XVIIe siècle (1964), Relațiile economice ale Țării Românești cu țările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu (1964), Documente diplomatice: Nicolae Titulescu (1967), M. Kogălniceanu (1972), La diplomatie roumaine et le Pacte des Quatres (1969), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi (1971, în colaborare), Istoria românilor (1974-1975, în colaborare), Istoria ilustrată a românilor (1981-1982), Romania’s Communist Takeover: The Radescu Government (1994), România în al Doilea Război Mondial (1999), Imposibila încercare. Greva regală 1945 (1999), Romanian in the Second World War (1939-1945) (2000), Cade Cortina de fier. România 1947 (2002), Uzurpatorii. România, 6 martie 1945-7 ianuarie 1946 (2004), Falsificatorii – Alegerile din 1946 (2007), Lichidatorii. România în 1947 (2010) etc.

 

Dumnezeu sa-l odihneasca în pace!

 

 

Trupul neînsuflețit al academicianului și profesorului Dinu C. Giurescu va fi depus la sediul Facultatii de Istorie - Universitatea din Bucuresti (B-dul Regina Elisabeta 4-12), Holul de Marmura - parter, între orele 16.00-18.00. Cei care doresc pot să-i aduca aici un ultim omagiu.

Începand cu orele 19.00, sicriul va fi depus la Biserica Italiană.

Ceremonia religioasă va avea loc vineri, începand cu orele 11.00 iar iîmormantarea va fi la Cimitirul Bellu, în cavoul familiei.



Mesajul Decanului

Florentina Nitu Decan Facultatea de IstorieA fi student la Facultatea de Istorie a Universității din București înseamnă în primul rând a face parte dintr-o comunitate academică tot mai dinamică în ultimii ani, în ciuda vârstei venerabile împlinită de studiile istorice, ce se predau încă de la începuturile universității bucureștene. În oferta de cursuri a Facultății de Litere și Filosofie, înființată în 1864, se regăseau istoria universală antică, istoria universală medie și modernă precum și istoria românilor ori arheologia, reprezentate strălucit de-a lungul timpului de profesori precum N. Iorga, Vasile Pârvan, Gh. Brătianu, Constantin C. Giurescu, Ion Nestor, Emil Condurachi sau Mihai Berza.

Spiritul deceniilor trecute şi tradiţia sunt vizibile şi în instituţia modernă de astăzi şi obligă la păstrarea unei înalt standard academic pe care îl veți regăsi atât la profesorii alături de care veți studia, cât și la studenții facultății.

A studia istoria înseamnă a avea șansa specială de a păși în lumea trecutului, nu doar de a călători prin vremuri apuse, ci de a diseca și analiza critic evenimentele și procesele istorice, de a le înțelege evoluția și modul de acțiune. Studiind istoria veți deveni posesorii unei chei pentru a descuia atât porțile înțelegerii trecutului, cât și ale prezentului și de ce nu și ale viitorului. De la șantiere arheologice, la arhive, muzee și biblioteci veți avea șansa să lucrați cu profesioniști în domeniu, într-o atmosferă de colegialitate, respect și libertate intelectuală. Documente, artefacte, filme, materiale video vă vor ghida în universul Istoriei.

Închei cu îndemnul adresat tuturor studenților și viitorilor studenți la Istorie: fiți curioși, fiți harnici, fiți îndrăzneți! Bucurați-vă de multiplele posibilități de cunoaștere pe care vi le oferă cursurile, seminariile, stagiile practice precum și alte activități extracurriculare!

Bine ați venit în lumea Istoriei!

Decan

Conf. univ. dr. Florentina Nitu




”Istoria, așa cum o vedem noi, este frumoasă tocmai pentru că mereu dă o șansă prezentului. Din acest motiv, în acești ani din fața voastră veți întâlni fragmente notabile din povestea trecutului nostru, dar și analize ale actualității internaționale de azi. Pentru că Istoria zilei de mâine începe mereu de fapt, în dimineața zilei de ieri. Pentru că breaking news-urile de azi au cu toate o rădăcină, cândva în Istoria noastră.”

prof. univ. Adrian Cioroianu



”Am ajuns student la Istorie din întâmplare. Spre deosebire de cei mai mulți dintre colegii mei pe care îi invidiam pentru că știau deja ce drum vor să urmeze, eu mă aflam la răscruce fără să știu încotro să o apuc. Așa că am ales Facultatea de Istorie, gândindu-mă că astfel voi mai putea zăbovi o vreme printre povești și cărți. Astfel, fără să-mi dau seama, am căzut în mrejele istoriei. Căutând un refugiu și refuzând să aleg, mi-am descoperit calea.

Dacă nu știi încotro să o iei, poate zăbovești puțin alături de mine. Știu o grămadă de povești, putem citi împreună cărți frumoase și, dacă vrei, îți pot prezenta câțiva profesori fermecători.”

lect. univ. Marian Coman

”Istoria a făcut întotdeauna parte din viața mea. Am crescut în arhive, unde tatăl meu a lucrat peste trei decenii cu imaginea dosarelor din depozite și cu mirosul special al hrisoavelor.

La Facultatea de Istorie m-am înscris când am realizat că mi-aș dori ca toată viața să stau în preajma documentelor, să le aflu secretele și să mă las purtată de poveștile din ele. Am aflat însă în anii de studenție că nu este de ajuns doar să le citești, ci trebuie să comunici cu documentele, să le înțelegi, să le privești din toate unghiurile.

Așadar, dacă vrei să dialoghezi cu trecutul, Facultatea de Istorie este locul unde poți afla secretul călătoriei în timp.”

lect. univ. Silvana Rachieru

”La început au fost insectele. Insectele și comportamentele lor sociale. Apoi au apărut Isaac Asimov, Konrad Lorenz și curiozitatea pentru studiul ideilor și comportamentelor umane. Între timp m-am îndrăgostit fără speranță de Andrzej Wajda, Ingmar Bergman, Nikita Mihalov și de o sală de cinematograf. Dar călătoriile mele spirituale și literare, se completau cu filozofia lui Yukio Mishima în oglindirile unui Templu de Aur. Și atunci, unde puteam să parcurg mai bine drumul în timp și prin timp, precum Lucy, eroina lui Luc Besson, decât la Facultatea de Istorie. Pentru că prin istorie putem fi oriunde și orice.”

prof. univ. Mirela Murgescu